Cabinetul logopedic interşcolar de pe lângă Colegiul Naţional Bănăţean (CLI-CNB), a fost înfiinţat în anul şcolar 2005 – 2006 şi, este o structură a învăţământului special integrat, finanţat, coordonat, monitorizat şi evaluat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională - Timiş (CJRAE-Timiş), cu punct de lucru în CNB. Cabinetul logopedic deserveşte copiii/elevii cu cerinţe educative speciale, care prezintă tulburări de limbaj şi de comunicare, precum şi dificultăţi de învăţare specifice. Activitatea desfăşurată, constă în terapia tulburărilor de limbaj şi de comunicare, precum şi în elaborarea şi realizarea unor programe/proiecte specifice, corespunzătoare principalelor disfuncţionalităţi ale limbajului şi comunicării. Astfel, pe tot parcursul, de la înfiinţare şi până în prezent, au păşit pragul cabinetului logopedic din Colegiul Naţional Bănăţean peste 800 de preşcolari şi elevi din clasele primare. În competenţa profesorului logoped din cadrul CLI intră următoarele tulburări de limbaj şi de comunicare:

a) tulburările de pronunţie/articulare (toate tipurile de dislalie);

b) tulburările de ritm şi fluenţă a vorbirii (balbismul);

c) tulburările limbajului scris-citit (dislexie – disgrafie, discalculie);

d) tulburările de dezvoltare a limbajului (întârziere în dezvoltarea limbajului);

e) tulburările de voce;

f) alte tulburări de limbaj care influenţează negativ adaptarea şcolară şi socială a copiilor.

a) depistarea, evaluarea şi identificarea tulburărilor de limbaj şi de comunicare la copiii preşcolari înscrişi sau nu în grădiniţe şi la şcolarii mici;

b) asigurarea caracterului preventiv al activităţii de terapie logopedică, prin acordarea unei atenţii prioritare copiilor preşcolari cu tulburări de limbaj înscrişi în grădiniţe, în scopul prevenirii instalării dificultăţilor de învăţare a scrisului şi cititului la vârsta şcolară;

c) orientarea terapiei logopedice spre corectare, recuperare, compensare, adaptare şi integrare şcolară şi socială;

d) corectarea tulburărilor de limbaj şi de comunicare în vederea diminuării riscului de eşec şcolar;

e) sprijinirea cadrelor didactice în abordarea personalizată a copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj şi comunicare.

Activitatea de îndrumare logopedică a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar cu privire la activitatea de intervenţie logopedică se realizează de către profesorul logoped din CLI prin:

a) participarea/organizarea la/unor acţiuni de informare şi consiliere logopedică în unităţile şcolare şi preşcolare arondate fiecărui profesor logoped;

b) acţiuni metodice de îndrumare/consiliere logopedică a cadrelor didactice din şcoli şi grădiniţe, în vederea sprijinirii procesului de corectare a tulburărilor uşoare de limbaj;

c) dezbateri tematice privind importanţa consolidării limbajului în procesul dezvoltării generale a copilului, condiţie esenţială a unei integrări şcolare şi sociale optime.

- Colegiul Naţional Bănăţean – clasele pregătitoare – IV;

- Grădiniţa cu Program prelungit Nr 14 (cu substructura – Grădiniţa Săptămânală);

- Grădiniţa cu Program prelungit Nr 31 (sugstructură a Grădiniţei cu Program prelungit Nr 23).

Anual, efectivul circumscripţiei logopedice a CLI-CNB, depăşeşte 1.250 preşcolari şi elevi.

Aceste legi au fost elaborate în scopul delimitării şi consolidării statutului logopediei ca ştiinţă şi derivă din obiectivele şi scopurile logopediei, din conţinutul şi problematica fenomenelor analizate, din rezultatele cercetărilor întreprinse:

1.Orice abatere, în formă şi conţinut, de la vorbirea standard, marcată prin disfuncţionalitatea expresiei şi a receptivităţii limbajului, constituie o tulburare a acestuia;

2.Orice tulburare de limbaj are tendinţa de a se agrava şi consolida în timp, ca deprindere negativă;

3.Tulburările de limbaj nu presupun un deficit de intelect sau senzorial, dar atunci când apar pe un asemenea fond, ele sunt mult mai grave, mai variate şi mai extinse;

4.Tulburările de limbaj au o frecvenţă mai mare în copilărie şi în perioadele de constituire a limbajului, ca urmare a fragilităţii aparatului fono-articulator şi a sistemelor cerebrale implicate în vorbire;

5.Toate tulburarile de limbaj au un caracter tranzitoriu şi sunt corectabile, educabile prin metode specific logopedice şi printr-o serie de procedee cu caracter general;

6.Tulburările de limbaj, începând cu cele mai simple, produc efecte negative asupra personalităţii şi comportamentului subiectului, deoarece ele sunt trăite dramatic şi tensional pe fondul unei frustrări şi anxietăţi;

7.Tulburările de limbaj nu se transmit ereditar, în timp ce unele structuri anatomice care facilitează producerea acestora se pot regăsi la descendenţi;

8.Tulburările de vorbire, pană la vârsta de 3- 3½ ani, nu au o semnificaţie logopedică sau defectologică, ci una fiziologică, atunci când sunt produse ca urmare a nematurizării aparatului fono-articulator sau a sistemelor cerebrale implicate în vorbire;

9.Tulburările de limbaj prezintă o incidenţă mai mare şi o simptomatologie mai gravă la sexul masculin, comparativ cu cel feminin;

10.Terapia tulburărilor de limbaj se bazează pe o metodologie corectiv-recuperativă ce se realizează în relaţie cu dezvoltarea şi stimularea întregii activităţi psihice a subiectului şi armonizarea comportamentelor la condiţiile mediului înconjurător.

Pasul 1)

Depistarea

La începutul fiecărui an şcolar, timp de o lună, profesorul logoped, se deplasează în fiecare unitate de învăţământ din circumscripţie, în fiecare clasă de elevi din ciclul primar şi grupă de preşcolari la grădiniţe, conform unei planificări. Pe parcursul acestei luni se desfăşoară actiunea de depistare a copiilor cu dificultăţi în sfera limbajului. Media anuală a copiilor cu dificultăţi de limbaj este de 80 – 100 copii în toată circumscripţia. De precizat că, la nivelul învăţământului preşcolar, prioritate au copiii care urmează a debuta şcolar în toamna imediat următoare, adică copiii de 5 ani.

Pasul 2)

Evaluare iniţială – faza 1

Grupul copiilor depistaţi trece printr-o evaluare iniţială în vederea stabilirii dificultăţilor de limbaj dar şi în vederea selectării grupului de lucru. Se întocmesc fişe de depistare semnate de către profesorul clasei/grupei şi părinţii copiilor depistaţi în vederea acceptării primei faze a evaluării iniţiale.

Pasul 3)

Grupul de lucru

Selectarea grupului de lucru, adică a copiilor care vor parcurge programul de intervenţie şi recuperare logopedică în cursul anul şcolar, se face în funcţie de gradul de afectare a limbajului, diagnostic, vârstă şi acord părinte. Astfel, după prima fază a evaluării iniţiale sunt selectaţi, din toată circumscripţia, un efectiv de maxim 40 elevi/preşcolari (aceasta este norma unui profesor logoped pe parcursul unui an şcolar). Se face şi o listă de aşteptare!

Pasul 4)

Acorduri de colaborare profesor logoped – părinte. Evaluare iniţială – faza 2 – completare fişa logopedică

La acest moment, sunt trimise invitaţii către părinţii copiilor selectaţi, urmează întâlnirile dintre părinţi şi profesorul logoped pentru a semna acordurile de colaborare, a încheia faza evaluării iniţiale şi completarea fişei logopedice. De regula, acest pas, se desfăşoară după încheierea primei luni din anul şcolar, după depistări, mai exact în a V - VI a săptămână de şcoală. Acest pas este unul dintre cele mai importante în demersul terapeutic, practic, la acest moment se formează echipa terapeutică: profesor logoped – copil – părinte.

Pasul 5)

Elaborarea orarului şi formarea grupelor de intervenţie

Elaborarea orarului se desfăşoară în colaborare cu profesorul de la clasă şi cu acordul părintelui. În anul şcolar 2023 – 2024 distribuţia orelor de intervenţie logopedică este următoarea: - 11 ore/săptămână sunt alocate Colegiului Naţional Bănăţean; - 3 ore/săptămână sunt alocate Grădiniţei cu Program prelungit Nr 14; - 2 ore/săptămână sunt alocate Grădiniţei cu Program prelungit Nr 31 (substructură a Grădiniţei cu Program prelungit Nr 23). Formarea grupelor de interveţie se face în funcţie de diagnostic, apartenenţa la clasă/grupă/unitate de învăţământ şi orarul şcolar. Vor rezulta deci, 16 grupe de intervenţie cu un efectiv de 1 – 4/5 copii în funcţie de nivelul dificultăţilor de limbaj şi diagnostic. Numărul maxim de copii care parcurg programul de intervenţie logopedică până la finalul anului şcolar ar trebui să fie de 40 elevi/preşcolari.

Pasul 6)

Programul de interveţie şi recuperare logopedică

Va începe după a VI a săptămână de şcoală, în a doua jumătate a lunii octombrie, cu o frecvenţă de 1 şedinţă pe săptămână, conform unui plan de recuperare conceput pentru fiecare copil şi grupă de interveţie şi se va desfăşura până aproape de sfârşitul anului şcolar. La finalul fiecărei şedinţe, copiii vor avea teme de efectuat acasă, astfel, faza de corectare/recuperare începută în cabinetul logopedic va fi consolidată în mediul familiei. Pentru a obţine rezultatele cele mai bune şi pentru a scurta timpul de recuperare, continuarea jocurilor logopedice acasă este mai mult decât necesară. La finalul celui de al doilea modul sau al treilea modul din structura anului şcolar, se face o evaluare pe parcurs în vederea înregistrării progreselor şi reconfigurării (dacă este necesar) a strategiei de intervenţie aplicată în continuare. La acest moment unii copii (cu dificultăţi mai uşoare) pot încheia programul de recuperare, pot fi reconfigurate grupele de intervenţie în funcţie de evoluţia copiilor, pot intra în program alţi copii din lista de aşteptare, etc.

Pasul 7)

Evaluarea finală

Se desfăşoară în ultima săptămână din anul şcolar, evaluarea finală ia conturul unui calificativ global pentru progresul întregului an şcolar a elevilor/prescolarilor aflaţi in intervenţie logopedică. La acest moment se stabileşte dacă parcursul terapiei logopedice este finalizat de fiecare copil sau, continuă în anul şcolar următor. Practic, programul de intervenţie şi recuperare logopedică, se desfăşoară pe o perioadă nedeterminată, până la recuperarea fiecărui copil sub aspectul limbajului şi comunicării.