Aici a funcţionat Şcoala Elementară „Trivium” de pe lângă parohia din cartierul Iosefin.
În paralel cu Şcoala Elementară a funcţionat şi Şcoala Surorilor „Notre Dame“.
Este abandonată vechea şcoală elementară, iar noua şcoală catolică îşi extinde perimetrul, adăugându-se aripa dinspre bulevardul Dragalina. Se spune că însuşi împăratul Franz Joseph a plantat arţarul care se găseşte şi astăzi în curtea principală.
Școala Surorilor „Notre Dame“ îşi lărgeşte sfera de activitate, înfiinţând Şcoala de Menaj „Regina Maria“.
Odată cu înfiinţarea cursului liceal, instituţia devine Liceul Romano-Catolic de Fete „Notre Dame“.
Şcoala de Menaj „Regina Maria“ îşi schimbă denumirea în Şcoala Urbană de Gospodărie.
Își schimbă din nou denumirea în Şcoala Tehnică de Gospodărie Timişoara.
Liceul Romano - Catolic de Fete „Notre Dame“ devine Şcoala Normală de Fete Timişoara.
A fost mutată aici, de la Liceul „C. D. Loga“ Timişoara, secţia cu predare în limba sârbă.
Odată cu reforma învăţământului, Şcoala Tehnică de Gospodărie devine Şcoala Pedagogică de Educatoare, iar Liceul Romano - Catolic de Fete „Notre Dame“ devine Şcoala Pedagogică de Fete.
Noua denumire a instituţiilor adăpostite în complex este Şcoala Medie Nr. 7 Timişoara.
Se înfiinţează o secţie germană şi o secţie maghiară a Şcolii Medii Nr. 7. Cea dintâi funcţionează şi astăzi, iar cea maghiară s-a desprins o dată cu înfiinţarea Liceului „Béla Bartók“.
Instituţia funcţionează sub numele de Şcoala Medie Nr. 10 Timişoara.
Liceul primeşte noua denumire de Liceul Real-Umanist Nr. 1 Timişoara.
Instituţia devine Liceul de Filologie-Istorie Timişoara.
Se înfiinţează Liceul Sârbesc, iar Liceul de Filologie-Istorie îşi schimbă denumirea în Colegiul Bănăţean Timişoara.
Instituţia primeşte titulatura de Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara, denumire sub care funcţionează şi astăzi.